10 capcane ale minții la volan

Condusul prost nu ține doar de neatenție sau de lipsă de experiență. Și șoferii cu ani de volan cad în aceleași capcane de gândire, pe care psihologii le studiază de zeci de ani.

Mai jos găsești 10 dintre ele. Dacă le recunoști la tine, le poți corecta mai ușor.

1. Nu îți dai seama când devii agresiv

Probabil ți s-a întâmplat să ai pe cineva lipit de bara din spate. Mulți șoferi fac la volan lucruri pe care nu le-ar face niciodată față în față, de exemplu la o coadă. Studiile arată că șoferii tineri impulsivi și cei care caută senzații tari sunt mai predispuși la comportament agresiv în trafic. Ei reacționează și mai puțin la amenzi, așa că pedeapsa singură nu îi schimbă.

Legea tratează separat comportamentul agresiv la volan. Se sancționează cu amendă din clasa a II-a și suspendarea dreptului de a conduce pentru 30 de zile (art. 100 alin. (3) lit. i) din OUG nr. 195/2002). Dacă produce un accident cu pagube materiale, suspendarea crește la 60 de zile (art. 101 alin. (3) lit. h)).

2. Te crezi mai în siguranță decât ești

După ce înveți să conduci, multe gesturi devin automate. Începi să anticipezi ce fac ceilalți și ai impresia că ai totul sub control. Cele mai mari erori de apreciere apar la viteză: timpul câștigat mergând mai repede pare mai mare decât e, iar distanța de care ai nevoie ca să oprești pare mai mică.

3. Uiți că în celelalte mașini sunt oameni

Pe stradă, dacă te lovește cineva cu umărul, spui „scuze” și mergi mai departe. În trafic, un incident mic aprinde ușor nervii. Mașina creează distanță, iar celălalt devine „mașina aia”, nu o persoană. E un efect asemănător cu lipsa de inhibiții din mediul online.

4. Judeci după mașină

Claxonatul excesiv sau urmărirea în trafic apar mai des când un șofer se simte „mai important” decât celălalt. Uneori ajunge tipul mașinii: cea mare, nouă sau scumpă pare să aibă „rang”. Un studiu din 2012 (Piff și colaboratorii, Universitatea Berkeley) a arătat că șoferii mașinilor scumpe cedau mai rar trecerea pietonilor.

Legea nu face nicio diferență. Pietonul angajat în traversare pe trecere are prioritate, indiferent ce conduci (art. 101 alin. (3) lit. e) din OUG nr. 195/2002).

5. Crezi că vezi tot ce se întâmplă în jur

Ochii primesc mult mai multă informație decât poate procesa creierul deodată. Atenția alege ce i se pare important și lasă restul deoparte. Un biciclist sau un pieton poate fi în câmpul tău vizual fără să îl „vezi”. De aceea te uiți de două ori la intersecții și verifici unghiul mort înainte să schimbi banda.

6. Crezi că nu te vede nimeni

Mașina pare un spațiu privat, dar geamurile sunt transparente. Ceilalți șoferi văd tot ce faci, de la telefonul din mână la gesturile nervoase.

7. Pui greșelile celorlalți pe seama lor, iar pe ale tale pe seama situației

Psihologii numesc asta „eroarea fundamentală de atribuire”. Când altcineva intră în fața ta, te gândești „ce șofer incompetent”. Când o faci tu, „drumul era prost semnalizat” sau „întârziam”. Data viitoare, încearcă să-i acorzi și celuilalt scuza pe care ți-o acorzi ție.

8. Îți supraestimezi abilitățile

Într-un studiu clasic din 1981 (Svenson), majoritatea șoferilor s-au considerat mai pricepuți decât șoferul obișnuit, ceea ce statistic nu are cum să fie adevărat. Efectul Dunning-Kruger merge în aceeași direcție: cei cu mai puțină experiență într-un domeniu tind să își supraestimeze cel mai mult nivelul.

Dacă ești începător și te îndoiești de tine, e de fapt un semn bun: îți evaluezi realist nivelul. Siguranța vine cu kilometrii.

9. Te lași influențat de pasageri

Pasagerii îți schimbă felul în care conduci. Pentru șoferii tineri, riscul de accident crește când au în mașină prieteni de aceeași vârstă, mai ales seara. Dacă cineva te îndeamnă să mergi mai repede, ai tot dreptul să spui nu. Tu răspunzi pentru mașină și pentru cei din ea.

10. Crezi că hands-free înseamnă sigur

În România nu ai voie să folosești telefonul mobil în timp ce conduci, cu excepția dispozitivelor de tip „mâini libere” (art. 36 alin. (3) din OUG nr. 195/2002). Hands-free-ul e legal, dar are și el riscuri. Cercetările arată că problema principală e conversația, mai mult decât mâna de pe volan. Îți ocupă atenția, mai ales când discuția e tensionată, iar cel cu care vorbești nu vede ce se întâmplă în trafic.

Dacă discuția devine complicată, spune că revii și sună după ce oprești.

Ce faci cu ce ai aflat

Data viitoare când te simți enervat sau grăbit la volan, verifică dacă nu cumva ești într-una dintre capcanele de mai sus. De cele mai multe ori ajută un gest simplu: respiri rar o dată, lași mai mult spațiu în față și mergi mai departe.